Postările din tagul ‘fericire’

M-am născut să fiu fericită

Eu m-am nàscut sā fiu fericitā. Așa cum unele femei sunt născute sa fie frumoase, altele sunt născute să fie bune, cunosc femei născute să fie mame. Am în jurul meu câteva cărora asta le-a ieșit cel mai bine. Sunt mame perfecte pentru copiii lor. Au în ele toată știința de a fi mame. Ştiu femei născute să fie femei. Din creștetul capului până în vârful degetelor de la picioare. Știu cum să și dea ochii peste cap și să ofteze cum sā obținā fārā sā se strāduiascā prea mult, știu toate trucurile care le certifică statutul de femei. [ citeste mai departe ]

Pentru Beyoncé frumusețea fizică nu este importantă – când nu este vorba despre ea

E o formă de ipocrizie să cânți despre cât de inutil este să te chinui să arăți extraordinar - atunci când tu ești incredibil de frumoasă în fiecare cadru al videoclipului tău. Beyoncé face asta în cel mai recent videoclip al său - Pretty Hurts. Sigur, videoclipul și textul noului său single fac tot posibilul să demonstreze cât de dăunător și inutil este ca femeile (în special adolescentele) să lase ca felul în care arată să le conducă viețile.
În același timp însă fiecare dintre personajele videoclipului arată extraordinar. [ citeste mai departe ]

Părinţii: de invidiat, de compătimit?

Femeile de vârsta mea, fostele colege, prietenele, rudele etc. au cel mult un copil. De fapt, dacă stau să mă gândesc bine, doar două femei din cercul meu social au câte un copil. În sfera onlineului, unde contactele sunt însutite, proporţia e cam aceeaşi. Şi nu cunosc, chiar nu cunosc vreo familie, o femeie cu doi, trei copii. Citesc presă, articole, bloguri şi remarc o modă, un trend prin care se respinge ipostaza femeii cu copii – ăştia mici sunt gălăgioşi, alterează zenul existenţei ei, dăunează carierei, socializării, frumuseţii trupeşti. [ citeste mai departe ]

De la un (ne)admirator…

Recent am ieşit cu un bun prieten la o cafea. Acolo unde iese toată lumea cu prietenii buni la cafea. Şi printre altele am ajuns să discutăm despre veryhappyblog… Dificil să pretinzi dezinteres total faţă de un produs al tău, dar imaginea de „eu nici măcar nu citesc bloguri, nu încă să-mi fac unul” mă ajută enorm ;)

Pe scurt, la un moment dat, persoana respectivă şi-a manifestat admiraţia faţă de personajul anonim: [ citeste mai departe ]

Viaţa, cel mai mare troll

Cunosc două femei de aceeaşi vârstă. Una dintre ele a ales calea creditelor, a construcţiei unei case la marginea Bucureştiului şi are deja doi copii. Cealaltă se bucură de o viaţă de celibatară cu plimbări, cluburi, călătorii de săptămâni întregi şi mult timp cu ea însăşi. Partea interesantă e că fiecare dintre ele visează cu ochii deschişi la viaţa celeilalte.

Prima ar vrea ca toate să dispară măcar pentru un timp , iar locul să le fie luat de briza mării in Vamă, de berea spumoasă savurată pe plajă şi de nopţi de dans până la epuizare. [ citeste mai departe ]

Intoxicaţie

A trecut o vreme pînă să-mi dau seama că ceva nu e în regulă. Nimic, de fapt, nu era în regulă. Mă analizam cu lupa, precum un entomolog obsedat de gîngăniile sale şi aflam lucruri noi şi neaşteptate despre mine. Înfiptă în ac, adînc, atinsă în miezul miezului, mai mişcam totuşi, fîlfîind disperată dintr-un fel de aripi rudimentare.

Manifestările erau îngrijorătoare, la graniţa cu panica; grănicerii însă îşi părăseau cam des posturile... [ citeste mai departe ]

Fericirea are picioare scurte!

Fericirea are picioare scurte. De ce? Nimic mai simplu! Pentru a o lua la goană atunci când ţi-e lumea mai dragă. Şi uite aşa, dispare draga de ea fără vreo înştiinţare prealabilă, fără vreun post-it lipit pe uşa de la frigider, fără vreun avertisment, fără să închidă uşa în urma ei, fără vreun răvaş lăsat pe noptieră, fără o ultimă floare uitată într-un colţ pe etajeră, fără larmă, fără imprecaţii, fără să ştie încotro se îndreaptă şi, evident, fără bilet de întoarcere. [ citeste mai departe ]